Descoperă Moldova cu #MOLDPRES: „Dor de Codru”, traseul din centrul țării care readuce la tradiții

O poartă impunătoare din lemn sculptat manual este prima atracție turistică, precum și cartea de vizită a satului Ciorești, raionul Nisporeni. De aici începe drumul către celelalte destinații: Dolna și Micleușeni, Străşeni, transmite MOLDPRES.

„Dor de Codru” este un proiect inedit: localnicii, împreună cu rudele lor plecate peste hotare, au creat un traseu turistic rural, care unește trei sate vecine - Ciorești, Dolna și Micleușeni. Ruta e vizitată de tot mai mulți străini, atrași de locurile pitorești, atmosfera autentică și tradițiile locale de pe aceste meleaguri.

CONACUL MIERII, AFACERE „DULCE” PENTRU UN TRAI DECENT ACASĂ

Victor Ciolacu a decis să se întoarcă acasă după mulți ani de lucru în Grecia. Acolo a înțeles că turismul poate fi dezvoltat și în Moldova. Prisaca e aproape de Chișinău, iar infrastructura este dezvoltată.

„Acest conac a devenit un punct de atracție din acest traseu, noi fiind gata să primim vizitatori la stupină, ca să le povestim tuturor, mai ales copiilor, despre viața albinelor. Încă suntem în proces de dezvoltare, dar primim ca la carte oaspeții în prisaca noastră”.

Familia Ciolacu a pus pe roate construcția unei pensiuni pentru turiști.

„Pensiunea are 10-11 locuri de cazare. Cu bucătărie locală. În aceste activități este implicat mai mult personal. Nici pentru o clipă nu m-am îndoit că n-ar fi o idee bună. În scurt timp am văzut că rezultatele întrec așteptările”, spune Victor Ciolacu.

Apicultorul zice că la extrasul mierii angajează, sezonier, locuitori din sat, pentru un salariu decent. Este sigur că o afacere de familie poate deveni o tradiție pentru localnici, dar și o sursă de existență. Crede că acesta este un argument bun pentru a-și convinge copiii plecați în nordul Italiei să revină acasă: „Scopul principal al meu și al soției mele este ca să-i aducem acasă pe copiii noștri. Și pe nepoțică, care este foarte mică, iar recent a primit certificatul de cetățean al Republicii Moldova”.

LA DOLNA, PE URMELE LUI ALEKSANDR PUȘKIN

Traseul „Dor de Codru” include conacul Zamfirache Ralii-Arbore din satul vecin, Dolna. Acesta are peste 200 de ani și l-a găzduit, pe timpuri, pe poetul rus Alexandr Pușkin, în exilul său în Basarabia. În aceste locuri, poetul rus ar fi întâlnit-o pe Zamfira.

Conacul este una din cele mai importante atracții turistice culturale ale traseului. Aici găsești obiecte de artă, instrumente muzicale de epocă, fotografii, picturi și manuscrise vechi.

„Acest muzeu este inima traseului Dor de Codru. În jurul acestuia s-au format și se formează alte atracții turistice”, afirmă Sergiu Agafița, membru fondator al Asociației Băștinașilor din satul Dolna.

Traseul „Dor de Codru”, dezvoltat cu susținerea Elveției și Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), conține peste 20 de obiective de vizitat, înfiripându-se șase căi turistice: ecologică, piscicolă, culturală, gastronomică, istorico-religioasă și sportivă.

 „Aici turistul se simte foarte liber. Poate practica mai multe tipuri de turism. Începând cu turismul vitivinicol, să facă degustație de vinuri locale. Poate să facă turism cu bicicleta, poate să facă turism istoric. Poată să facă turism cu ATV-urile prin pădurile noastre, sau agroturism, poate să participe la prelucrarea plantațiilor de viță de vie sau a altor plantații care sunt în zonă. Poate să facă degustație de afine, la unica plantație de acest fel din Republica Moldova”, estimează Sergiu.

DRUMEȚIILE PRIN CODRII SECULARI, DOZĂ DE ENERGIE ȘI AER CURAT

Nu departe de conac este poiana Zamfirei, lângă care susură un izvor cu apă răcoroasă. Tot aici sunt amenajate locuri de popas cu foișoare.

Dealul Răcătăului din comuna Ciorești este cel de-al doilea ca înălțime din Moldova. Acest povârniș este prieten din copilărie cu toți locuitorii. Între timp, dealul a devenit o atracție pentru turiști. Iarna, aceștia se dau cu sania, iar vara zboară cu parapanta.

În Codrii Cobacului, Piscul Mâniilor, Dealul Morilor sau Râpa Ciorii au fost amenajate popasuri, unde vizitatorii se pot odihni, după drumețiile lungi, în aer liber. 

MEȘTEȘUGURILE ȘI TRADIȚIILE LOCALE – INCLUSE ÎN CIRCUITUL TURISTIC NAȚIONAL

La Casa Olarului, omul este întâmpinat călduros de Zaharia Triboi, unicul meșter din Moldova care sculptează în ceramică neagră. Acesta arată ca un personaj din poveste. Cu priviri istețe și socotit la vorbă, este mereu gata să se tocmească cu orice străin pentru o demonstrație de olărit. Că, de mă rog, cine azi te învață cum să-ți faci o cană, ploscă sau ulcea din lut? Copiilor le face „țuruiace” de lut în formă de cocoși, iar ei șuieră și se joacă cu cele câteva pisici ale meșterului, care se simt în atelier ca la ele acasă.

„Multe s-au schimbat în sat de când s-a deschis traseul. Lumea mă întreabă: - Vin turiști? – De ce să nu vină dacă au la ce veni, au ce vedea. Noi abia învățăm din secretele turismului. Învățăm cum să-i deservim pe străini. Chiar mă gândeam că deja vârsta mea e un pic înaintată și de multe ori mă gândeam că iată trece viața și nu mai am norocul acesta să vină și la mine turiștii”, spune Zaharia Triboi.

El e fericit că tainele olăritului sunt transmise din generație în generație, fiul său Adrian urmându-i vocația. 

Acum când, pusă pe roate, afacerea de familie mai aduce și profit, meșterul încearcă să-și ademenească acasă frații migrați în Europa.

Din șapte frați și surori, numai el a rămas acasă: „I-aș îndemna să se întoarcă. Este de lucru aici acasă, de ce să îmblăm prin lume? Eu am fost plecat și știu ce este dorul de casă. Este ceva insuportabil câteodată”.

Meșterul Triboi crede că de-a lungul timpului, cioreștenii se vor implica mai mult în dezvoltarea traseului rural: „Fiecare va avea posibilitatea să demonstreze că el poate mai bine decât altul. Să facă un vin bun sau să gătească ceva, să crească niște fructe, legume. Să aibă cu ce se lăuda și propune la străini. Eu cred că de-a lungul timpului vom dezvolta traseul ca să aibă lumea ce vedea aici”.

TURISMUL RURAL – PROPULSOR AL DEZVOLTĂRII ECONOMICE LOCALE

Să fie turismul rural o îndeletnicire potrivită pentru moldovenii de-acasă? Într-o lume unde digitalizarea și urbanizarea sunt la ordinea zilei, Republica Moldova oferă una dintre cele mai emoționante experiențe ale prezentului și trecutului. Pentru migranți, drumeți și călători obosiți din întreaga lume, aceasta țară mică, din inima Europei, are multe de oferit.

În ianuarie-iunie 2019 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 151,6 mii de turiști și excursioniști, cu 12,2% mai mult decât în perioada corespunzătoare din anul 2018. 8 din 10 turiști străini au venit în Republica Moldova în scop de odihnă și recreere.

„Specialiștii, inclusiv cei de la Organizația Mondială a Turismului, au multe de spus despre potențialul turistic al Republicii Moldova, în special despre turismul de aventură, turismul rural, turismul gastronomic. Acestea sunt direcțiile asupra cărora lucrăm, ajutând comunitățile din Republica Moldova să-și dezvolte potențialul turistic”, relatează Andrei Darie, specialist de programe la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Turismul este un factor major de dezvoltare economică și socială. Cu atât mai mult turismul este important pentru Republica Moldova, care nu are atâtea resurse naturale pentru a le exporta, însă poate exporta servicii prin activitatea sa turistică, susține Andrei Darie: „Ruta turistică Dor de Codru este un bun exemplu. Asistența autorităților locale, cu implicarea băștinașilor, dar și a migranților au ajutat la crearea unor noi locuri de muncă, la apariția oportunităților la nivel local. La dezvoltarea infrastructurii, pentru că și căile de acces au fost renovate în satele acestea”.

Cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, inclusiv PNUD, a fost creat un Centru de Informare Turistică la Chișinău. Acesta activează sub umbrela Asociației Naționale pentru Turism Receptor din Republica Moldova (ANTRIM). (După PNUD)