INTERVIU Ministrul moldovean al Agriculturii spune ce mai exportă Republica Moldova în Rusia și cum vrea Guvernul să sprijine fermierii
11:30 | 13.11.2023 Categorie: Republica Moldova din exterior
Adevărul.ro
Ministrul Agriculturii de la Chișinău, Vladimir Bolea, spune, într-un interviu pentru Adevărul, că Republică Moldova mai realizează puține exporturi în Rusia, precizând că cele mai mult produse ajung pe piața europeană, cu precădere în România. Oficialul a spus și care este planul de susținere pentru fermierii moldoveni.
Vara aceasta a fost marcată de protestele fermierilor moldoveni, nemulțumiți că nu și-au primit subvențiile și afirmând că se află la un prag de faliment din cauza scăderii prețurilor la cereale. Astfel, vicepremierul moldovean Vladimir Bolea, care deține și funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, a vorbit despre ajutorul statului oferit fermierilor pentru a depăși perioada complicată.
,,Cu programe de subvenționare care vin să răspundă necesităților, în măsura posibilităților. În primul rând, noi am majorat fondul de subvenționare de la un miliard 100 de milioane de lei moldovenești la un miliard și 900 de milioane în anul curent. 800 de milioane în plus, bani care ajung în conturile agricultorilor. Pentru cei cu cereale, în mod special, vor fi repartizate două de milioane de lei săptămâna viitoare. Mai avem câteva dosare de analizat. Noi vorbim de agricultorii micro și mici. În plus se rambursează acciza la motorină pentru primele șase luni ale anului curent. Au fost transferate în conturile agricultorilor 86 de milioane de lei, nemaivorbind de celelalte subvenții care vin în conturile agricultorilor din Republica Moldova, deci sunt forme de subvenționare foarte eficiente. Din păcate, anul acesta este un an foarte greu pentru ei din câteva motive: au crescut foarte mult anul trecut prețurile la motorină. Au fost niște creșteri atipice. Noi observam că prețul la petrol nu a crescut, dar la motorină a crescut. Din varii motive, dar unul care stat la bază a fost războiul care a perturbat căile de aprovizionare. S-au închis două rafinării din Uniunea Europeană anul trecut din zona noastră a Bazinului Mării Negre. S-au scumpit și îngrășămintele, la baza prețului care stă cel al gazului, iarăși un produs care s-au perturbat modalitățile de livrare. În același timp pe lângă creșterea foarte mare la inputuri se atestă o descreștere a cererii a acestui produs, practic piața este supraîncărcată. Republica Moldova exporta în 24 de state și a scăzut până la 11 țări în care noi mai facem, pentru că 75 la sută dintre exporturi erau făcute prin Ucraina și prin două porturi: Odesa și Reni. Au apărut cozile imense în vămi și stau câte 2-3 zile. Transportul auto este foarte lung și foarte costisitor, și este extrem de neeficient pentru că un vagon transportă 68 de tone, o mașină 22 de tone, iar trei mașini practic sunt un vagon, adică practic cheltuielile mari la logistică duc la prețuri foarte mici care sunt plătite agricultorilor. Și cererea foarte mică. Guvernul este alături, în special, de producătorii de cereale pentru că dacă vorbim de exportul de struguri de masă, practic am depășit 40 de mii de tone de export și la prețuri foarte bune, la fel și producătorii de prune. Și producătorii de cireșe, dacă în 2022 se exporta 160 de tone, am depășit 200 de tone în Uniunea Europeană. Și producătorii de vin și-au majorat exporturile, iar legumele în Ucraina, în ciuda situației. Cea mai mare problemă este la producătorii agricoli din Republica Moldova care au fost axați pe cereale. În plus, noi procesăm cerealele, noi le exportăm sub formă de materie primă și iarăși îi pune într-o fază incomodă din punct de vedere a veniturilor care cresc cereale și de asta vrem să-i redirecționăm pe producerea făinii, redirecționarea spre alte culturi și reducerea suprafețelor prelucrate”.
Referitor la planul de sprijin în anul viitor pentru fermieri, vicepremierul a afirmat:
,,O să ajungem, dar practic politicile care sunt duse de Ministerul Agriculturii sunt bazate pe schimbarea tipul de activitate, pe diversificare. Noi am elaborat programul național de dezvoltare a zootehniei, adică consumul cerealelor pe intern în Republica Moldova fără necesitatea de a exporta toate aceste cereale. Am stabilit că este o cerere mare de lapte în Republica Moldova și noi produceam 23 de mii de tone de lapte, consumând 568 de mii, iar în același timp noi nu avem unde vinde grâul și porumbul care sunt furaje pentru hrana animalelor, între care porci. Și noi importăm carne de porc, deci practic prin dezvoltarea zootehniei rezolvi problema cu supra producerea la cereale și prețurile mici la exportul lor, adică poți crea o piața internă și poți constitui un lanț valoric intern în Republica Moldova, nu neapărat orientat spre export”.
Fermierii moldoveni au cerut interzicerea importurilor cerealelor ucrainene, așa cum au făcut-o mai multe state europene, dar Guvernul de la Chișinău nu a dat curs acestei solicitării, așa că oficialul a fost întrebat despre motivul care a stat la baza respingerii cererii.
,,În 2022 importurile au fost destul de mari, dar în 2023 ele au fost destul de nesemnificative, au fost foarte mici ca să spunem că au influențat cumva prețurile în Republica Moldova. Noi suntem țară producătoare și exportatoare, au influențat prețurile din Republica Moldova, cele unde noi exportam. Prețurile în Bazinul Mării Negre sunt create de tendințele mondiale la aceleași tipuri de produse, practic nu este Ucraina vinovată de prețurile foarte mici, adică sunt alte poluri care organizează, crează aceste cereri și oferte, și practic în aceste două componente se crează un preț foarte mic astăzi. Noi am introdus licențiere la import în luna octombrie”.
În același timp, au fost solicitate precizări de la Vladimir Bolea cu privire la vizita sa din timpul verii acestui an la Bruxelles, unde a cerut sprijin financiar pentru acordarea ajutorului fermierilor care protestau atunci, iar UE nu a dat curs până acum solicitărilor înaintate de Chișinău.
,,Noi am venit cu mai multe scenarii la ei, iar ei nu au refuzat nimic, totul este în analiză practic. Cred că pe măsură ce vom reuși să deschidem capitole de negocieri și am ferma convingere că la recomandarea care a fost dată joi urmează să fie votată și cel mai probabil în martie va fi dat ultimul răspuns, avizul acesta privind deschiderea capitolului de negocieri. Pe măsură ce noi vom începe procesul de negocieri și vom începe implementarea reformelor multidimensional, noi vorbim de capitole întregi, va fi de accesat mult mai ușor aceste fonduri, dar și avem foarte multe de pregătit. Avem de fortificat aceeași AIPA. Ea trebuie modernizată, schimbată pentru a implementa fonduri europene. Dacă de-a lungul anilor se lucra mult mai serios din partea Guvernelor, eu cred că eram mult mai departe, dar nu s-a dorit probabil, nu a fost interes”.
În ceea ce privește produsele pe care le exportă acum țara sa în UE și în România, Vladimir Bolea declară: ,,aproximativ 60 la sută din ce produce Republica Moldova este exportat în Uniunea Europeană, cu tendință de creștere constantă. Deci noi am depășit cifra de 2, 8 miliarde de euro, iar cel mai mare consumator este România, ea depășind 1, 4 miliarde. Tot ce producem ajunge: măr, prună, struguri sau vinul”.
În același timp, ministrul de la Chișinău precizează că exporturile în Rusia sunt:,,foarte puține, gama de fructe, dar sunt agricultori care vor să exporte în Rusia, cu toate că din punct de vedere logistic este complicat. Și a scăzut dramatic exporturile, anul trecut fiind de 200 de milioane, cifra totală a exporturilor”.
La final oficialul de la Chișinău a dat detalii despre stadiul recomandărilor Comisiei Europene privind integrarea țării în UE pe partea de agricultură, dar și despre ajutorul oferit de București în acest process.
,,Trebuie transpusă legislația europeană, absolut, în Republica Moldova și din experiența mea, am fost și deputat, actele legislative care sunt promovate de către Uniunea Europeană sunt numai în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova. Sunt cerințe clare în privința erbicidelor, pesticidelor, reziduurilor, modul în care hrănești animalul. Ministerul Agriculturii are două atribuții de bază să garanteze securitatea alimentară a Republicii Moldova și a doua că producția care ajunge pe masa cetățeanului Republicii Moldova este sigură pentru a fi consumată, și cerințele din Uniunea Europeană sunt foarte ridicate anume asupra parametrilor de calitate. Ei nu fac diferență că acest produs este pentru neamț sau pentru moldovean, nu există așa ceva. Produsul trebuie să fie sigur cu parametrii tehnici care sunt puși în certificate. Aceste forme de certificare, aceste condiții tehnice și urmează a fi schimbate. Aceste rigorii sunt în interesul cetățenilor simpli, dar sunt în detrimentul interesul producătorilor pentru că ei trebuie să investească bani, trebuie să schimbe niște tehnologii de producere. Dar sunt în interesul exclusiv al cetățenilor pentru că vorbim de sănătatea lor. Dar dacă tu nu vrei să le îndeplinești la nivel de stat, nimeni nu te obligă niciodată în viață absolut, exact cum nu s-a întâmplat nimic din 2014 până în 2021, nimeni nu-și îndeplinea, dar nici mare treabă nu ne permitea numai decât cu produsele pe dimensiunea vegetală. Adică noi mimam în Moldova niște procese că uite facem, dar în realitate nu se întâmpla nimic și evident că nu era nicio deschidere pentru că era foarte strict. Partea română oferă foarte mult sprijin în acest sens, noi comunicăm permanent, noi vrem să începem, cel mai probabil la anul, să ni se dea registrele. Practic, ei au registrele elaborate și să vedem, și să facem niște proiecte prin intermediul cărora să avem acces la registre pentru că elaborarea lor este un proces foarte lung, dar în Republica Moldova nu este nimic diferit ca în oricare altă țară europeană. Acest lucru ar urgenta același proces de înregistrare al acelorași terenuri”.