Descoperă Moldova cu #MOLDPRES: Casa-muzeu „A. Mateevici” din Zaim, loc de pelerinaj turistic şi legătură istorică a românilor basarabeni

Casa-muzeu a scriitorului și poetului Alexei Mateevici este situată în satul Zaim, raionul Căușeni, la o distanţă de aproximativ 70 de kilometri de la Chişinău. Aceasta a fost fondată în 1988 pentru a comemora centenarul poetului. Deschiderea oficială a casei-muzeu a avut loc 26 martie 1988 la 100 de ani de la ziua nașterii  lui Alexei Mateevici.

Clădirea în care se află muzeul a fost construită de tatăl poetului, preotul Mihail Mateevici, iar fondatorii muzeului sunt Ion Găina și Mihail Moraru. În 1990, în curtea muzeului a fost ridicat monumentul, iar pe partea din față a muzeului este plasată o placă cu imaginea poetului.

O mare varietate de piese originale pentru vizitatori

Familia Mateevici a locuit aici între anii 1893 şi 1907. Vizitatorii pot admira o mare varietate de piese originale. În interiorul muzeului, turiștii pot vedea nu numai tablourile și sculpturile poetului, ci și documente, cărți scrise și semnate cu mâna lui, pe care le citea înainte de somn, fotografiile familiei sale, precum și lucrurile personale ale poetului. Patrimoniul de bază şi cel de rezervă numără peste 7000 de unităţi, inclusiv șapte lucrări de pictură, patru de sculptură, 132 de obiecte de uz casnic, 510 fotografii, peste 100 de documente, literatură de epocă şi o colecţie cu peste 400 de materiale de publicistică etc.

Muzeul arată atmosfera timpului trecut prin picturi, sculpturi, obiecte de uz casnic și documente, o bibliotecă de cărți rare și mobilier de epocă. Astfel, muzeul este alcătuit din trei expoziții permanente: sala cu bust, sala „Eu cânt", sala „Limba noastră" și, respectiv, trei camere memoriale: camera părinților, camera copiilor și biblioteca familiei Mateevici. Într-una din sălile muzeului se găsește „Masa Tăcerii", unde este depozitată țărâna de pe mormintele clasicilor literaturii române Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, precum și de pe mormintele părinților lui Alexei Mateevici.

Importantă moştenire literară

Deși poetul a murit la vârsta de 29 ani, el a lăsat o moștenire literară impresionantă: un set de traduceri și lucrări documentare despre istoria și dezvoltarea creștinismului în Republica Moldova, precum și o colecție de poeme care au fost publicate după moartea sa.

În fiecare an, în perioada 16-30 martie, în satul Zaim se desfășoară „Zilele Naționale Mateevici", iar pe parcursul anului se organizează concursuri literare și conferințe științifice.

Poet emerit și scriitor, Alexei Mateevici a contribuit imens la dezvoltarea culturii naţionale. Mateevici este autorul textului din imnul Republicii Moldova "Limba Noastră".

Fiind slujitor al bisericii, Alexei Mateevici a scris lucrări cu caracter istoric și teologic, cum ar fi: "Gavriil Banulescu Bodoni", "Vechile noastre publicații”, "Când și cum s-au creştinat moldovenii" etc. Fără îndoială, aceste lucrări ale lui sunt un izvor de cunoștințe pentru generațiile viitoare ale poporului moldovenesc, estimează mai mulţi filologi, de pe ambele maluri ale Prutului. Cunoscând  mai multe limbi, A. Mateevici a tradus din operele clasicilor literaturii universale.

Contribuție la dezvoltarea culturii moldovenești şi a regiunii în întregime

Grație drumului de acces spre Casa-muzeu „Alexei Mateevici”, construit de Agenția de Dezvoltare Regională Sud, în anul 2012, localitatea Zaim din raionul Căușeni a devenit un punct de atracție turistică.

În baza acestui proiect, a fost construit un drum local de 330 de metri, cu o valoare totală de circa două milioane de lei.

Astfel, localitatea Zaim a devenit un loc de pelerinaj turistic. Proiectul dat a produs schimbări calitative majore pentru populația de aici, localitatea devenind astfel mai atractivă din punct de vedere turistic.

Odată cu crearea infrastructurii privind accesul spre Casa-muzeu „Alexei Mateevici”, aceasta a fost inclusă în Traseul național „Prin Estul Țării”, cu o lungime de 250 km și cu o tematică cultural-istorică, iar în anul 2020 a fost inclus in traseul de cicloturism „Chișinău–Palanca 22 km”, în cadrul proiectului „Redescoperă Moldova”, Casa-muzeu „Alexei Mateevici” fiind una din cele șase destinații ale traseului.

Casa-muzeu Alexei Mateevici este şi una din perlele „Axei Spirituale a Sudului”, un traseu al turismului spiritual-cultural, care a contribuit la sporirea atractivității localității, a Regiunii de Sud și a valorilor naționale per ansamblu.

Despre importanța acestui proiect vorbește numărul de vizitatori, care a crescut semnificativ în ultimii ani.

De asemenea, Proiectul „Drum de acces spre Casa-muzeu „Alexei Mateevici” din satul Zaim” a contribuit  la promovarea și crearea oportunităților reale pentru consolidarea parteneriatului, dezvoltarea potențialului turistic în Regiunea Sud, iar odată cu construcția drumului de acces, au fost create noi posibilităţi pentru persoanele de creație din raion și din regiune, pentru reprezentanții sectorului asociativ din domeniul cultural-istoric în scopul extinderii spectrului activităților de creație și cultură.

Temeinică verigă de legătură între întregul trecut istoric al românilor basarabeni

„Alexei Mateevici reprezintă o temeinică verigă de legătură între întregul trecut istoric al românilor basarabeni, înstrăinaţi în 1812 de patria-mamă şi generaţiile contemporane lui de intelectuali şi ţărani basarabeni care au descoperit cine sunt şi ce vor. Mateevici a fost prorocul propriu-zis al basarabenilor în faza reunirii lor cu patria istorică. El a fost un simbol la care s-a revenit mereu spre revigorarea spiritului de supravieţuire în faţa intemperiilor”, afirmă surse literare din Republica Moldova.

Alexei Mateevici s-a născut la 16 martie 1888 în Căinari, judeţul Tighina. A studiat la Şcoala Duhovnicească şi Seminarul Teologic din Chişinău şi la Academia Teologică din Kiev. Cele 12 strofe ale poeziei ”Limba noastră” au fost scrise pe 17 iunie 1917, la Chișinău, iar a doua zi autorul a citit-o la deschiderea unor cursuri de limbă română pentru învățătorii moldoveni. Pe 21 iunie, aceasta a fost publicată în ziarul ”Cuvânt moldovenesc”. Poetul s-a stins din viaţă la 13 august (stil vechi) 1917 în spitalul nr. 1 din Chişinău şi a fost înmormântat la Cimitirul Central din capitală. La 22 iulie 1995, deputații din Parlamentul R. Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră“ drept imn oficial al ţării noastre. Muzica îi aparține lui Alexandru Cristea. 

Cor. Lilia Grubîi