Ministrul Culturii, Sergiu Prodan: ”Dacă mi s-ar oferi o sumă generoasă, aș investi-o în două direcții prioritare - promovarea culturală a R. Moldova în țările UE și formarea continuă a artiștilor noștri”

Interviu acordat în exclusivitate pentru AIS MOLDPRES de către ministrul Culturii, Sergiu Prodan

MOLDPRES:. Stimate Domnule ministru Sergiu Prodan, în luna august 2021 ați fost numit în fruntea Ministerului Culturii, nou-creat. Vă mai amintiți cum a fost acel început, când ați pornit practic de la zero? 

Sergiu Prodan: A fost greu, dar și interesant. A fost greu, pentru că într-adevăr a trebuit să creăm Ministerul Culturii de la zero, căutând să atragem specialiști din cadrul altor instituții publice ori să convingem profesioniștii din domeniul artelor să vină să pună umărul la funcționarea noii structuri guvernamentale. Interesant a fost - și este în continuare - pentru că, în pofida perioadei dificile prin care trecem ca țară și ca regiune, avem o viață culturală dinamică și diversă, iar Ministerul Culturii contribuie esențial la acest lucru. Un rol major îi revine, bineînțeles, și comunității artistice, care vine cu inițiative inedite de promovare a culturii naționale atât în satele și orașele Moldovei, cât și peste hotare. De asemenea, deschiderea de care țara noastră se bucură pe plan internațional își spune cuvântul și în domeniul culturii, oferindu-ne șansa unor proiecte de cooperare internațională de succes. Este un aspect extrem de important mai ales acum, după lansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, când avem misiunea să ne integrăm în spațiul european și din punctul de vedere al culturii și artei.

MOLDPRES: Pe 24 septembrie 2020, un incendiu a mistuit peste 3500 m2 din clădirea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, iar reconstrucția acesteia a devenit o prioritate pentru Ministerul Culturii. Pe 24 septembrie 2022, ați lansat un concurs internațional de soluții arhitecturale pentru reabilitarea Filarmonicii, cu genericul „Renaște Filarmonica”, drept simbol metaforic fiind aleasă Pasărea Phoenix. Va mai renaște Filarmonica noastră din cenușă, ca Pasărea Phoenix?

Sergiu Prodan: Primii pași în reabilitarea Filarmonicii Naționale, într-adevăr, au fost deja făcuți. Rezultatele concursului anunțat în toamna anului 2022 au fost făcute publice în mai 2023, iar la 26 septembrie, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, Casa de arhitecți din Germania, a cărei idee a obținut cele mai multe puncte, și-a prezentat conceptul la Chișinău. Cu toate acestea, încă nu există o decizie finală în ceea ce privește proiectul arhitectural și executorului acestuia. Va conta foarte mult și ofertele financiare, pentru edificarea unei noi Filarmonici ne-ar costa, estimativ, circa 75 de milioane de euro. Ar fi o povară prea mare pentru bugetul public, de aceea, căutăm investitori. Sperăm să venim în curând cu noutăți bune. Cert este că merităm cu toții o instituție modernă și, cel mai important, cu capacități acustice și scenice pe măsură. Nu putem, astăzi, să construim o Filarmonică în stilul secolelor 18 sau 19, pentru că alte sunt așteptările, condițiile și standardele muzicale. Doar având o sală cu o acustică de mare clasă vom putea derula proiecte internaționale de anvergură și vom putea crește muzicieni care să ne reprezinte la cel mai înalt nivel în toată Europa și în toată lumea.

MOLDPRES: Pe 7 decembrie 2022, Ministerul Culturii în parteneriat cu Proiectul „Tehnologiile Viitorului”, finanțat de USAID și Suedia, și Asociația Companiilor Creative COR a lansat Programul „Muzeele Viitorului”. Ați afirmat atunci că acest program va pune bazele unui viitor sustenabil muzeisticii. Ce rezultate au fost obținute între timp?

Sergiu Prodan: Muzeele sunt platforme extraordinare pentru cooperarea și simbioza elementelor culturale, dar și pentru prezentarea artei și istoriei într-o formă nouă. Pentru a ține pasul cu aceste tendințe, Programul „Muzeele Viitorului” a desemnat zece proiecte de colaborare dintre companiile creative și muzee, prin care să dezvolte expoziții imersive, ce utilizează tehnologii sau prezintă conținutul muzeal și educativ într-o formă interactivă. Proiectele finanțate de USAID, Suedia și Marea Britanie, care țin de dezvoltarea sectorului creativ și a turismului, prevăd un sprijin de 200 de mii de euro pentru tehnologii, mentorat și crearea instalațiilor și a experiențelor, iar majoritatea dintre ele urmează să fie lansate în 2024. Printre instituțiile beneficiare se regăsesc patru de nivel național - Muzeul Național de Artă, Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și Muzeul Național al Literaturii Române - și șase regionale - muzeele din satele Sofia, Călărași, Trușeni, Mereni și din Taraclia, precum și un centru național de educație digitală, Clasa Viitorului și o vinărie (Purcari).

Astfel, deja în această vacanță de iarnă, elevii sunt invitați la primul Muzeu Științific la „Clasa Viitorului”, unde „Prospera” va expune 11 instalații științifice, ce explică matematica, fizica, chimia, descoperirile lui Pitagora, Newton, Bernoulli, Einstein și Tesla, într-o interpretare specială. La fel, în localitățile Mereni, Trușeni, Sofia, Călărași și Taraclia poate fi văzută expoziția de fotografii interbelice, digitalizate în cadrul proiectului „Rama Albastră”. În primăvara lui 2024, la Muzeul Literaturii Române urmează să fie lansată expoziția „Bagatele” a lui Glebus Sainciuc; la Muzeul Național de Istorie - o carte digitală gigantică ce va prezenta istoria tiparului, iar la Muzeul de Etnografie vom regăsi legenda „Pomului Vieții”, cu proiecții și animații interactive. O altă realizare a programului este că artiștii digitali, ghidați de Centrul Artcor, în parteneriat cu muzeele naționale, au animat lucrări de artă, cu ajutorul aplicației Artivive, și au ilustrat zece clădiri istorice din Chișinău, expunându-le poveștile în mod interactiv. Ministerul Culturii, cu sprijinul donatorilor și în Parteneriat cu Agenția de Guvernare Electronică, dezvoltă un sistem de bilete electronice și plată cu cardul la muzeele naționale. Astfel, în 2024, turiștii și vizitatorii muzeelor din Chișinău vor putea achita cu cardul, dar si accesa biletele prin voucher cultural.

MOLDPRES: Care e soarta caldarâmului de pe str. 31 August 1989, pe care Ministerul Culturii a recomandat să fie conservat?

Sergiu Prodan: Așteptăm proiectul pe care Primăria municipiului Chișinău trebuie să-l prezinte Consiliului Național al Monumentelor Istorice.

MOLDPRES: Recent, a fost aprobată decizia privind crearea Fondului Național al Culturii. Ce va fi cu acest fond? Cum va fi gestionat și cine va putea beneficia de resursele oferite de el?

Sergiu Prodan: Fondul Culturii este un nou mecanism de susținere financiară a sectorului cultural independent și privat din domeniul artelor și industriilor creative. De facto, Fondul Culturii va cumula toate programele și proiectele culturale și editoriale, pe care le gestionează în prezent Ministerul Culturii. Mijloacele Fondului (circa 29,5 mln. de lei în 2024) vor fi utilizate pentru susținerea proiectelor culturale și editoriale elaborate pentru șase domenii de intervenție: inițiative ale organizațiilor necomerciale din domeniul culturii; activitate editorială și de traduceri literare; reviste culturale; domeniul arte, studii și analize, inclusiv activități de formare profesională continuă din domeniul culturii; programe de dezvoltare culturală locale; programe de rezidență și mobilitate artistică și culturală. După examinarea proiectului de lege în lectura a doua în Parlament, vom proceda la elaborarea regulamentelor de activitate și de finanțare, la punerea pe roate a mecanismelor de funcționare etc. Toate proiectele de la Ministerul Culturii urmează să treacă în gestiunea unei instituții publice nou-create, cu consiliu director și echipe de jurizare a dosarelor. În viitor, Fondul va avea o viziune de finanțare a proiectelor culturale pentru cel puțin trei ani înainte.

MOLDPRES: Pe 24 noiembrie 2022, Ministerul Culturii, în colaborare cu Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR), finanțat de USAID, a lansat proiectul „Republica Moldova, de la o destinație turistică emergentă spre o destinație turistică durabilă”. Cum ar putea deveni mai atractivă țara noastră ca destinație turistică, avem o strategie de dezvoltare a turismului?

Sergiu Prodan: Strategia se regăsește în Planul de Acțiuni al ministerului pentru anul viitor, dar certitudinea că lucrurile merg pe calea cea dreaptă țin de crearea, în anul care se încheie, a Oficiului Național al Turismului - organ autonom, responsabil de implementarea politicilor în domeniu, de sprijinirea dezvoltării turismului, de oferirea serviciilor și a asistenței pentru sector, precum și de asigurarea activităților de promovare și marketing.

Nu putem să nu menționăm aici ajutorul pe care ni-l oferă partenerii de dezvoltare: USAID Moldova, Ambasada Suediei, Ambasada Marii Britanii etc. Voi menționa și susținerea și promovarea proiectelor în domeniul turismului prin Programul de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în domeniul turismului (în valoare de peste 30 de milioane de lei) și Programul de granturi „Moldova Turistică” (25 de milioane de lei). Aceasta înseamnă asistență tehnică și consultanță, instruire, promovare. Mai înseamnă axare pe turismul rural - în special, pe abilitarea tinerilor, a femeilor și fetelor. Turismul este interconectat și aduce valoare economică și socială pentru cel puțin zece domenii conexe. Aceste proiecte, pe lângă asistența menționată mai sus, și-au asumat cercetarea pieței și a percepției turiștilor vis-a-vis de experiențele trăite în Moldova, promovarea ofertei turistice a țării noastre în presa internațională, dar și implementarea de bune practici și strategii testate în alte state. Este incredibil câte lucruri frumoase se întâmplă în acest domeniu și sunt convins că acesta este sectorul cu cel mai potențial pentru cultura și economia țării noastre.

MOLDPRES: Din noiembrie 2022, tinerii din Republica Moldova beneficiază, la atingerea majoratului, de un Voucher cultural în sumă de 1000 de lei pentru a avea acces la serviciile culturale din țară. Ce impact a avut acest program asupra domeniului culturii?

Sergiu Prodan: La un an de la lansarea Programului, de vouchere culturale au beneficiat peste 2800 de tineri din toată țara. Tinerii au cheltuit circa 2,8 milioane de lei pentru produse de cultură, cea mai mare parte a sumei fiind investită în procurarea cărților. Restul banilor au fost utilizați pentru bilete la spectacole de teatru, la concerte și la cinema. Sunt cifre care ne fac mai optimiști, și nu doar din perspectiva banilor.

MOLDPRES: Se știe că absolvenții instituțiilor de învățământ din domeniul culturii refuză să activeze în spațiul rural. În ce măsură decizia Guvernului de a aloca o indemnizație substanțială pentru cei care vor merge să activeze în instituțiile de cultură din țară poate influența această situație?

Sergiu Prodan: Sunt încrezător că lucrurile se vor schimba spre bine și că angajamentul Guvernului - de a plăti între 90 și 120 de mii de lei, în funcție de studiile pe care le au - îi va motiva pe tineri să meargă să muncească în instituțiile publice din domeniul culturii din toată țara. Condiția este ca ei să profeseze în domeniu cel puțin trei ani, timp în care le va fi acordată această indemnizație, în rate. Recunosc că avem și așteptări „macro” de la această decizie, și anume, ca tinerii profesioniști din domeniul culturii, inclusiv artiștii care evoluează pe scenele din toată lumea, să se angajeze acasă ori chiar să revină de tot acasă. Zilele acestea, bunăoară, am avut o discuție cu virtuosul acordeonist Radu Rățoi, care ne reprezintă cu succes în diverse țări, dar care își dorește să se întoarcă și să muncească în Moldova.

MOLDPRES: Care sunt prioritățile de bază pentru dezvoltarea culturii pentru anul 2024?

Sergiu Prodan: Instituirea Fondului Național al Cinematografiei, a Fondului Național de Protecție a Patrimoniului, actualizarea, în continuare, a Registrului Monumentelor Ocrotite de Stat, elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Culturală pe termen lung, definitivarea Programului „Moldova Creativă”, elaborarea setului normativ pentru susținerea și încurajarea presei independente etc. Avem foarte, foarte multe de făcut.  

MOLDPRES: Când și cum va fi reabilitat Circul din Chișinău?

Sergiu Prodan: Edificiul Circului din Chișinău este o clădire cu o valoare arhitecturală deosebită, iar în luna mai a acestui an ea a fost inclusă în Registrul Monumentelor Ocrotite de Stat. Astfel, vrem să ne asigurăm că lucrările de restaurare și de conservare a Circului, realizate datorită Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD, vor fi efectuate cu respectarea standardelor naționale și internaționale. În primăvara anului 2024 vor fi finisate lucrările din prima etapă, prin care va fi restaurat acoperișul. În paralel, vor fi efectuate și alte lucrări de conservare a elementelor structurale critice, pentru a nu permite degradarea clădirii. Țin să menționez că, în anii 2019-2021, a fost efectuată o examinare tehnică detaliată a stării actuale a Circului, folosind metode moderne de scanare 3D. Ulterior, a fost elaborat proiectul tehnic detaliat pentru restaurarea Arenei Centrale, ținând cont de necesitatea de a păstra aspectul arhitectural unic și de a-i adăuga multifuncționalitate. Pentru expertiză și proiectul tehnic, precum și pentru lucrările din prima etapă, Uniunea Europeană a alocat peste 1 milion 800 de mii de euro. Pentru restaurarea completă a clădirii și pentru ca Circul să devină din nou funcțional este nevoie de peste 11 milioane de euro. Lucrările din următoarele etape pot fi realizate din contul bugetului național și/sau cu finanțare suplimentară. Deocamdată, suntem în proces de identificare a acestor resurse.

MOLDPRES: Dar ce sorți de izbândă are renovarea în interiorul Sălii cu Orgă?

Sergiu Prodan: Proiectul de Restaurare a Sălii cu Orgă este unul de mare amploare și, de la bun început, a fost conceput în trei etape. Prima etapă, finalizată, a constat în restaurarea și reparația exteriorului clădirii (fațadele, acoperișul, cupola) și a demisolului - lucrări efectuate din sprijinul de un milion de euro, acordat de Guvernul României. Totodată, Ministerului Culturii a alocat circa două milioane de lei, care au fost folosiți pentru procurarea mobilierului pentru încăperile de la demisol, inclusiv sălile pentru repetițiile ansamblurilor care activează în cadrul Sălii cu Orgă Din aceleași surse a fost cumpărat mobilier specializat, destinat unei orchestre simfonice (scaune profesionale, pupitre etc.). Cea de-a doua etapă presupune reparația sălii de concert, a holurilor și a foaierului, precum și restaurarea instrumentului Orga. Pentru această etapă există un proiect întocmit încă în 2012, doar că el necesită actualizare. Cea de-a treia etapă, finală, constă în confecționarea și instalarea tuturor sculpturilor, opt la număr, care au existat inițial pe exteriorul clădirii - Mercur, grifonii și muzele. Sculpturile originale nu mai există, acestea fiind demontate din cauza stării lor avansate de deteriorare și a pericolului pe care îl prezentau pentru pietoni. Noile sculpturi vor fi realizate în baza imaginilor de arhivă și vor fi executate din materiale mai ușoare și, totodată, mai trainice, conform cerințelor moderne de securitate. Deci, nu putem vorbi de „sorți de izbândă”. Restaurarea Sălii cu Orgă, cu certitudine, va fi dusă la capăt, doar că este nevoie de timp și, desigur, de bani.

MOLDPRES: Dacă s-ar face o minune și Republica Moldova ar obține niște fonduri mari din Uniunea Europeană, care, în opinia Dvs., ar trebui să fie destinația lor prioritară?

Sergiu Prodan: Nu cred că devenim mai eficienți, dacă operăm cu termenul de „minuni”. Mai curând este nevoie de multă muncă, pentru a ne ralia cât mai curând la legislația europeană în domeniul culturii și pentru a le oferi artiștilor noștri cât mai multe  oportunități de colaborare cu colegii lor și cu organizațiile din spațiul european. Avem nevoie de un circuit continuu, pentru a elimina frontierele și a deveni parte a unui tot întreg. Iar fondurile europene la sigur o să vină, inclusiv pentru cultură. Totuși - pentru că în prag de Revelion se permite să visăm -, dacă mi s-ar oferi o sumă generoasă pe care să o gestionez după propria viziune, aș investi-o în două direcții prioritare: promovarea culturală a Republicii Moldova în țările Uniunii Europene și formarea continuă a artiștilor noștri. Prima, pentru că avem nevoie să ne facem și mai cunoscuți în interiorul clubului european spre care ținem pasul - și lucrăm deja la câteva proiecte în acest sens. A doua, pentru că ne va ajuta să fim mai moderni, mai flexibili, mai deschiși spre inovare - adică, să fim mai europeni.

MOLDPRES: Vă mulțumim pentru interviu și Vă dorim mult succes! La mulți ani!