Descoperă Moldova cu #MOLDPRES: Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, inclusă pentru vizitare în rețeaua turistică națională

După un proces îndelungat de restaurare, în condiții de etalare optimă, conform standardelor internaționale de conservare și protejare a monumentelor istorice, edificiul Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căușeni a fost redeschis publicului larg cu includere pentru vizitare în rețeaua turistică națională.

Proiectul de conservare și restaurare a Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, aflată în custodia Muzeului Național de Artă al Moldovei, a fost coordonat de A.O. Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova, acesta fiind realizat cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Republica Moldova, acordat din Fondul Ambasadorilor SUA pentru Salvgardarea Culturală. Totodată, lucrările de infrastructură, sistematizare și amenajare a terenului aferent, precum și cele de reconstrucție a spațiilor auxiliare și instalare a sistemelor inginerești au fost coordonate de Muzeul Național de Artă al Moldovei, din mijloace financiare din bugetul de stat.

Pictură murală a bisericii a fost restaurată pe parcursul a șapte ani (2017-2023) de către o echipă de restauratori din România. Lucrările de conservare/restaurare a picturii, la fel ca și cercetările arheologice din preajma bisericii, precum și unele categorii de reabilitare/reconstrucție a monumentului istoric (pardoseli, acoperiș și canalul de aerare de la fundații) au fost finanțate din grantul de 1.068.000 de dolari americani. Totodată, lucrările de sistematizare și amenajare a terenului aferent, precum și reconstrucția spațiilor auxiliare, instalarea sistemelor inginerești au fost executate în perioada 2020-2022 de echipe de constructori din Republica Moldova, costul total fiind de 6.335.409 de lei.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, cu o Pictură de unicat pentru întreg teritoriul Republicii Moldova, este strâns legată de cea a localității Căușeni. Începuturile bisericii de la Căușeni datează din secolele XV-XVI. O primă mențiune scrisă a existenței unei biserici pe malurile Botnei apare într-o gramotă de danie a lui Petru Aron, emisă la Suceava la 6 iunie 1455.

Pe locul edificiului actual a existat o biserică mai veche din lemn, care s-a ruinat complet, conform inscripției votive românești din interior. Reconstrucția din temelie a bisericii s-a produs în timpul mitropolitului Proilaviei Daniel de Side și a Domnului Țării Moldova Grigore Callimachi (1763-1767). Biserica este formată din trei compartimente: pronaos, naos și altar. Naosul este separat de pronaos printr-un perete susținut de două coloane și doi pilaștri laterali. Spațiul interior este adăpostit de o boltă în formă de corabie. Acoperișul are patru versanți și un tambur mic surmontat de o cruce deasupra naosului. În același timp, două reliefuri cu lei flanchează ușa de la intrare.

Interiorul Bisericii Adormirea Maicii Domnului de la Căușeni este pictat în frescă, de zugravii Stanciul, Radu și Voicul, menționați în inscripțiile votive grecești de la intrarea în biserică și din proscomidia altarului. Din punct de vedere stilistic, frescele aparțin școlii de pictură de la Hurezi, demonstrând răspândirea picturii post-brâncovenești până în această regiune îndepărtată a Basarabiei. Plafonul pronaosului prezinta scene din Imnul Acatist, iar pereții laterali – două tablouri votive. Peretele dinspre sud îi prezintă pe domnitorii Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore Alexandru Ghica, și Grigore Callimachi, ultimul fiind în compania Mitropolitului Daniel al Proilaviei, care ține în mâini o mică biserică. Iconografia picturii de la Căușeni reflectă tradițiile artei post-bizantine, cu excepția repetării câtorva imagini (arhidiaconul Ștefan) și a fuziunii în cazul unor compoziții (Comuniunea apostolilor și Liturghia divină). Atât frizele decorative care delimitează scenele religioase, cât și medalioanele cu Sfinții Martiri amintesc de pictura Valahiei din timpul Mitropolitului Daniel (anii 50-70 ai secolului XVIII).

 „Nu vom trăi noi cât va trăi biserica aceasta”

Istoricul român Nicolae Iorga a vizitat biserica la începutul sec. XX și menționa că i „s-a părut să fie o veche moscheie prefăcută”. Planul edificiului bisericesc, elementele de arhitectură, tehnica de construcție sunt de sorginte balcanică. Este cel mai bine păstrat edificiu bisericesc medieval (în format original) din sudul Basarabiei.

Potrivit doctorului în istorie, Ion Xenofontov, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni este caracterizată prin mai multe curiozităţi:

Construcția adâncită în pământ este direcționată pe axa est–vest, fiind acoperită cu o boltă în leagăn divizată de un arc dublu plasat în interiorul naosului. Biserica are șapte ferestre dreptunghiulare și este compartimentată după modelul unui lăcaș sfânt: pronaos, naos și altar. Acoperișul din olane este în patru ape.

După înlăturarea definitivă a administrației musulmane din sudul Basarabiei (1807), deasupra naosului a fost ridicat un turn din piatră, încununat de o cruce.

Lungimea bisericii în exterior este de 19,75 m, iar lățimea – 8,60 m. În interior lungimea lăcașului constituie 18 m, iar lățimea – 6,9 m. Înălțimea interioară este de 5,55 m la trecerea dintre pronaos și naos.

Se deosebește de alte construcții ecleziastice de epocă prin plasarea bazei sale mai jos de nivelul pământului (semiadâncită). Astfel de monumente de cult erau specifice pașalâcurilor turcești din Europa de Sud-Est.

Un mitropolit afirma despre acest lăcaș: „Nu vom trăi noi cât va trăi biserica aceasta”.

Finalmente, se poate de afirmat că refacerea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, la fel ca și amenajarea unor locuri precum Cetatea Sorocii, Hanul lui Manuc-Bey, refăcute prin proiecte transfrontaliere europene, înseamnă un aflux de turiști, care vin să ne viziteze, să ne cunoască și să investească în economia țării.

Corespondent: Lilia Grubîi 
Fotoreporter: Mihai Vengher