Directoarea Institutului de Filologie Română, Nina Corcinschi: „A ne vorbi corect limba nu este doar o necesitate firească, ci și o datorie de onoare”

Chişinău, 31 aug. /MOLDPRES/. Interviu oferit în exclusivitate pentru Agenția Informațională „Moldpres” de către Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, directoarea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Ministerului Educației și Cercetării.

MOLDPRES: Au trecut 35 de ani de la proclamarea Limbii Române drept limbă oficială a Republicii Moldova. Putem spune așa, dacă facem abstracție de anumite circumstanțe geopolitice și conjuncturi politice care au ținut morțiș să îi imprime denumirea de limbă moldovenească. Cum a evoluat, s-a dezvoltat Limba Română în Republica Moldova în toți acești ani, după o perioadă îndelungată de sfidare și multiple încercări de rusificare și schimonosire în perioada sovietică?

Nina Corcinschi: A fost un drum lung și anevoios pentru limba română, în sensul în care, dincolo de impedimente de natură politică, limba noastră s-a confruntat cu inerții mentalitare, cu sabotaje ideologice, dar și cu ignoranța de-acasă a multor vorbitori. În toți acești ani, s-au trasat linii de evoluție îmbucurătoare, dacă ne referim la produse editoriale, la unele conținuturi media, la calitatea instruirii etc. care ilustrează, de la caz la caz, o limbă română modernizată, elegantă și uneori chiar impecabilă. Între timp, au crescut noi generații de copii, care au devenit scriitori, profesori, cu alte cuvinte, intelectuali valoroși, cu școli bune, cu o pregătire admirabilă în materie de limbă și istorie a românilor. Cert e faptul că accesul neîngrădit la cultura românească și europeană a îmbunătățit calitatea educației din Republica Moldova. Circuitul cărților, a valorilor culturale românești a fost o mare șansă pentru generația de după 80'-'90. Cred că recuperările identitare din anii '89-'90 au stârnit, pe de-o parte isteria unei falange imperialiste, șovine, tributare mitului limbii ruse ca singura limbă cu drept de existență în Basarabia, iar, pe de alta – au resuscitat și niște energii identitare, au trezit în mulți conlocuitori simțul demnității naționale, dorința de a ieși dintr-un anonimat identitar tulbure. Aceasta este partea bună, dar mai avem încă mult de trudit la corectitudinea exprimării.

MOLDPRES: Care sunt cele mai frecvente erori sau expresii greșite comise astăzi de cetățenii moldoveni în vorbirea sau scrierea în limba română?

Nina Corcinschi: Profesoara mea din facultate, distinsa lingvistă Tatiana Cartaleanu, ne spunea că primul simptom al inculturii lingvistice este utilizarea inadecvată a prepozițiilor. Mă duc „la Italia” este cazul cel mai frecvent de rostire incorectă. Apoi, magazinele care ne anunță că „ne-am deschis” demonstrează o altă anomalie de exprimare. Invazia de calchieri din limba rusă e o calamitate de care se pare că nu vom scăpa prea curând. Formula „retrăiesc”, cu sensul de „îmi fac griji” e utilizată până și de mulți intelectuali cu o exprimare în general îngrijită. Sau lipsa prepoziției „pe” în construcția „haina care am îmbrăcat-o”, „visul care l-am avut” etc. Sau formulări, precum: „mi s-a primit”, „se merită”, „să aibe”, „vroiam” etc.

MOLDPRES: Asistăm la un proces în care cartea tipărită pe hârtie este dată la o parte și această nișă este ocupată de o multitudine de materiale multimedia care nu în toate cazurile promovează text și vorbire corectă. Ce sfaturi le dați astăzi tinerilor, tuturor celor care vor să vorbească corect limba română?

Nina Corcinschi: Norma limbii române o stabilesc dicționarele de referință. Acestea trebuie să ne fie ghidul de exprimare corectă și nu materialele multimedia, care, de multe ori, sunt mostre de incultură lingvistică. Când ne doare ceva, mergem la medic, când ne renovăm casa – apelăm la muncitori calificați. Nu confundăm aceste categorii. Așa e și cu normele limbii române, de care trebuie să se ocupe prioritar lingviștii, filologii, alcătuitorii de dicționare, nu politicienii, nu cizmarii și nici măcar vorbitorii bine intenționați, dar care nu cunosc subtilitățile limbii, așa cum le cunosc specialiștii în domeniu.

MOLDPRES: Ce sugestii aveți pentru profesorii de limbă română, precum și pentru toate cadrele didactice implicate în procesul de educație?

Nina Corcinschi: Sună a clișeu ce voi spune acum, dar sugestia mea e în favoarea unei educații patriotice mai pregnante în materie de limbă română și de istoria românilor. Cu o coloană vertebrală schilodită de-a lungul secolelor, poporul nostru dintre Prut și Nistru mai are nevoie de o „injectare” de conștiință și demnitate națională. A ne vorbi corect limba nu este doar o necesitate firească, ci și o datorie de onoare. E și un omagiu în adresa înaintașilor care au suferit, mulți dintre ei au făcut pușcărie politică, au fost duși cu forța în Siberia și în Kazahstanul de Nord, alții au fost omorâți pentru că aveau conștiință românească. Prea mult sânge – la propriu și la figurat – a curs pe pământul acesta vitregit, doar ca să putem astăzi să vorbim nestingherit în limba noastră românească. De aceea, eu cred că nu avem dreptul la amnezie. Și încă ceva, copiii au nevoie de elite, de modele. Un profesor cu o frumoasă, corectă, elegantă limbă română va constitui, în mod negreșit, un model pentru discipolii lui. Dacă nu toți, măcar o bună parte se va „contamina” de frumusețile limbii române.

MOLDPRES: Prin ce modalități am putea proteja limba română de eventuale interferențe ale altor limbi?

Nina Corcinschi: Protejăm limba română dacă avem simțul responsabilității pentru destinul limbii române. Dacă avem, cu o vorbă populară, ținerea de minte a tragediilor care au traversat acest pământ, dacă ne amintim de românii basarabeni care au pătimit pentru limba română, dacă ne respectăm, în fine, pe noi înșine și ne pasă nu doar cum ne îmbrăcăm, dar și cum ne exprimăm – abia atunci vom fi atenți să nu malformăm limba noastră. Hibridizarea româno-engleză-rusă a exprimării nu vorbește despre cât de spectaculoși, flexibili și conectați la alteritate suntem, ci despre snobism și incultură lingvistică. Un student alolingv, la insistențele mele de a vorbi în limba română, mi-a reproșat odată: mai bine învățați-i pe moldoveni limba română. Noi vorbim o rusă curată, pe când ei vorbesc o română rusificată.
Pe lângă limba rusă, acum, la hibridizarea lingvistică participă intens și engleza, italiana. Când apare un produs, obiect, fenomen străin, e firesc să-l asimilăm odată cu termenul care-l definește. Noi nu avem alte cuvinte, bunăoară, pentru „pizza”, dar pentru „coffee-break” avem „pauză de cafea”, pentru „cash” avem „numerar”, pentru „job” avem „serviciu”, „slujbă” etc. Așadar, modalitatea cea mai la îndemână este responsabilizarea vorbitorilor, impunerea termenilor românești în locul celor străini.

MOLDPRES: Acum un an, Limba Română a fost oficializată în Constituția Republicii Moldova, fiind eliminată sintagma „limba moldovenească”. Ce s-a schimbat de atunci în societatea noastră, a avut vreo influență această schimbare?

Nina Corcinschi: Oficializarea limbii române în Constituție încheie un capitol lung, rușinos și umilitor din biografia noastră colectivă. S-a corectat, în sfârșit, o uriașă nedreptate istorică. O consecință imediată este probabil intenția multor alolingvi de-a învăța limba română. E încă prematur să vorbim și de alte „victorii” datorate evenimentului de anul trecut. Eliminarea calchierilor, a vechilor inerții mentalitare, a ignoranței lingvistice de lungă tradiție cer timp și efort susținut. Ar fi oportune mai multe emisiuni de cultivarea limbii române, mai multă atenție pentru exprimare în spațiul media, mai multă implicare din partea autorităților statului. Și o responsabilizare lingvistică sporită a fiecăruia dintre noi.

MOLDPRES: Vă mulțumim pentru disponibilitatea de a oferi un interviu Agenției Moldpres!

Autor: Cornelia Stefoglu