R. Moldova, aflată în proces oficial de aderare la UE, poate beneficia de suport pentru o tranziție echitabilă către economia verde

Chişinău, 14 nov. /MOLDPRES/. Republica Moldova, aflată în proces oficial de aderare la Uniunea Europeană și aspirând să devină membră până în 2030, poate beneficia de suport în cadrul Mecanismului de tranziție echitabilă (JTM), care are rolul de a sprijini o tranziție echitabilă către o economie verde în statele membre ale UE. În acest sens, obiectivul principal este mobilizarea aproximativ a 55 de miliarde euro pentru regiunile cele mai afectate de dependența de combustibilii fosili și de industriile mari consumatoare de carbon, în perioada 2021-2027, transmite MOLDPRES.

Subiectul a fost examinat la Baku unde, în perioada 11-22 noiembrie, se desfășoară Conferința ONU privind schimbările climatice (COP29). Pe platforma evenimentului, în cadrul Conferinței Părților privind schimbările climatice, Republica Moldova de comun cu Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) și Comunitatea Energetică a organizat evenimentul „Tranziția justă în Contribuțiile Naționale Determinate și alte documente strategice: un catalizator pentru acțiuni climatice, un punct de vedere din Moldova”.

În cadrul intervenției sale, Aliona Rusnac, secretar de stat la Ministerul Mediului, a subliniat importanța limitării încălzirii globale la 1,5°C și a subliniat necesitatea urgentă de investiții în acțiunea climatică. De asemenea, a reafirmat angajamentul Moldovei în elaborarea celei de-a treia rundă a contribuțiilor îmbunătățite determinate la nivel național (NDC 3.0) pentru a atinge obiectivele globale privind neutralitatea climatică până în 2050, punând accent pe eliminarea treptată a combustibililor fosili și promovarea energiei regenerabile.

„Moldova se confruntă cu riscuri climatice semnificative, inclusiv secete, inundații și creșterea temperaturii medii, care afectează grav sectoarele resurselor de apă, agriculturii și sănătății. În ciuda acestor provocări, țara a reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 69,5% pentru emisiile nete și cu 71,5% pentru emisiile totale comparativ cu nivelurile din 1990, demonstrând astfel un angajament serios în lupta împotriva schimbărilor climatice”, a relevat Rusnac.