Descoperă Moldova cu #MOLDPRES: Peisaje ca în Elveţia, într-un sat pe malul Prutului din raionul Edineţ

Satul Fetești din raionul Edineţ poartă cu demnitate și delicatețe o salbă de stânci milenare și păduri mărețe, iar la cingătoare și-a prins apele Draghiștei.

Satul Fetești este bogat în zăcăminte de calcar, iar cariera abandonată crează peisaje care lasă impresia de o mică Elveție în Moldova.

Localitatea este situată într-o zonă deosebit de pitorească, unde zăcămintele de piatră de calcar reprezintă o mărturie impresionantă a forței naturii. Acest loc este cunoscut și sub numele de “Mica Elveție a Moldovei”, datorită peisajelor feerice pe care le creează. Defileul de la Fetești, cu o lățime de 250 de metri, adăpostește pe malurile sale înalte și abrupte numeroase peșteri, care sunt adesea folosite de îndrăgostiți drept refugii romantice.

Cariera abandonată din satul Fetești oferă un cadru spectaculos pentru ședințe foto pe diferite tematici. Imaginați-vă poze în costume de baie sau rochii spectaculoase, într-un decor natural impresionant. Acest loc este un adevărat paradis pentru pasionații de fotografie și pentru toți cei care apreciază frumusețea naturală a acestor locuri.

După prăbușirea regimului comunist și după ce s-a epuizat piatra din carieră, aceasta a fost abandonată și lăsată să degradeze în timp. Astăzi, vizitatorii pot explora ruinele carierei și pot observa  cum natura a preluat controlul asupra acestui loc.

Amfiteatrul de la Feteşti

În zona satului Feteşti natura a creat un monument deosebit, numit de savanţi Amfiteatrul de la  Feteşti, care înconjoară de la nord, vest şi est satul Feteşti, şi are o adâncime de circa 100 m, concentrând ca într-o arenă satul. Natura a creat aici o trecătoare de 68 de ha, mai ales, pe malul stâng al Draghiştei. Stânci înalte, pleşuve, adesea total dezgolite, cu grote şi peşteri aproape inaccesibile, pe sub care vuiesc încontinuu Draghiştea şi numeroase izvoare, şerpuind printre copaci şi tufari, alcătuiesc un anturaj cu adevărat montan.

Cartea de vizită a satului este Ţiglăul, o stâncă mare pe vârful căreia te simţi în zbor. De pe ea se vede bine şi stânca bunicii, numită astfel pentru că seamănă cu o bunicuță care se odihnește pe laviță. Rezervaţia peisagistică copleşeşte prin splendoarea ei naturală, iar coloşii de aici fac parte din faimoasele perle ale Prutului, cunoscute ca toltre. Dacă mergem pe malul Draghiştei, cândva râu mai măricel cu ape repezi şi curate, ajungem la „Scumpia”, o altă stâncă din regiune.

Defileul de la Feteşti are o lăţime de 250 metri, iar în malurile înalte şi abrupte se găsesc şi peşteri, care adesea sunt locuri de refugiu pentru cei îndrăgostiți. Ajunşi sus, în faţa noastră se întinde un amfiteatru natural, înfrumuseţat de două stânci înalte și pleșuve ce se ridică din verdeaţă.

La Feteşti – singura fabrică de viori din ţară

Călătoriile la Feteşti sunt completate şi de posibilitatea de a cânta la vioara "made in Fetești".

Este unica fabrică de viori din Republica Moldova. Atelierul-fabrică a apărut în anul 2018, datorită partenerilor români din Reghin.

Pe zi, aici sunt asamblate în jur de 25-30 de viori, iar pe lună sunt fabricate aproximativ 350 de viori. Ulterior, viorile sunt transportate în orașul românesc Reghin.

Lemnul din care sunt confecționate viorile este din frasin alb și brad, iar o eclisă a viorii este formată din 24 de bucăți din lemn;

Angajații de la fabrică au fost instruiți cum se confecționează viorile în România.

Parte a traseului eco-turistic „Stâncile Prutului"

Douăsprezece localităţi din trei raioane din nordul Republicii Moldova vor fi unite într-un traseu turistic, unic pentru această regiune a Europei. Traseul este creat în cadrul Proiectului implementat de Fundația Terra Humana (Varșovia, Polonia) și Asociația obștească "Moștenitorii" (Bălți, Moldova), ce prevede crearea traseului eco-turistic „Stâncile Prutului" în raioanele Edineț, Râșcani și Glodeni.

Traseul eco-turistic „Stâncile Prutului" va include localitățile Viișoara, Cobani și Camenca din raionul Glodeni, Costești, Văratic, Druța, Boroseni și Mihăileni din Râșcani și Brânzeni, Gordinești și Fetești din Edineț.

În cadrul acestuia va fi dezvoltată o ofertă eco-turistică integrată, utilizând experiența poloneză și fortificând implicarea membrilor a 12 comunități rurale (câte patru din fiecare raion) în dezvoltarea socio-economică locală, prin sporirea potențialului turistic al localităților și înregistrarea oficială a rutei turistice naționale. Proiectul este finanțat de către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polone în cadrul programului „Asistența poloneză pentru dezvoltare”.

Cor. Lilia Grubîi